Posted: 14 Nov 2009 03:05 AM PST
Cu toate ca în România înclinam sa vedem clatitele mai mult ca pe un desert decât ca pe o mâncare/gustare în sine, în patria natala, Franta, ele slujesc mai mult umpluturilor sarate decât celor dulci.
Clatitele cu umplutura din ficat de pui sunt simplu si rapid de facut, gustoase si ieftine. Nici un musafir nu va strâmba din nas în fata unei clatite cu ficat. Decât daca se termina prea devreme.
Portii: 4
Timp de preparare: 30 de minute
Clatite cu ficat de puiIngrediente:
* 4 clatite mari
* 600 de grame de ficat de pui
* 1 ceapa medie
* 2 linguri de unt
* 100 ml smântâna grasa
* 50 ml vin alb sec
* 1 lingura patrunjel tocat
* 100 de grame de cascaval ras
* sare
* piper
Preparare:
1. Curatati ficateii de pielite.
2. Taiati ficateii în bucatele potrivit de mari.
3. Tocati ceapa marunt.
4. Topiti untul într-o tigaie.
5. Adaugati ceapa si sotati-o pâna se înmoaie.
6. Adaugati ficateii si rumeniti-i usor.
7. Stingeti cu vinul. Adaugati smântâna.
8. Lasati ficateii pe foc înca 10 minute pâna când se patrund si sosul se leaga.
9. Asezonati cu sare si piper.
10. Adaugati patrunjelul tocat.
11. Încingeti cuptorul la 220 de grade.
12. Preparati clatitele conform retetei.
13. Umpleti clatitele cu amestecul de ficat.
14. Pozitionati clatitele într-o tava unsa cu putin ulei si unt, presarati cu cascaval si introduceti tava la cuptor pentru 5-6 minute.
Clatitele cu ficat se servesc imediat.
clatita ficat 01 150x99 Clatite cu ficat de pui clatita ficat 04 150x99 Clatite cu ficat de pui clatita ficat 05 150x99 Clatite cu ficat de pui clatita ficat 09 150x99 Clatite cu ficat de pui clatita ficat 12 150x99 Clatite cu ficat de pui
Poate te intereseaza si...
* Clatite cu ciuperci
* Lasagna la cuptor
* Con?inutul în proteine, lipide, glucide pentru alimente de baza
* Ciorba de pui ŕ la grec
Limoncello
Limoncello (sau lemoncello) este originar din sudul Italiei, din locurile în care tarmurile italiene se întâlnesc cu Mediterana. De acolo, din Napoli pâna în Amalfi si din Sicilia pâna în Capri, s-a raspândit în toata Italia si ulterior în lume limoncello, cea mai iubita bautura de casa italiana.
Limoncello nu lasa nici un mister în privinta ingredientelor sale însa, în ciuda aparentelor, nu contine suc de lamâie ci doar uleiurile, aroma si culoarea cojilor de lamâie.
Bautura care l-a inspirat pe actorul Danny DeVitto sa intre în afaceri cu propriul brand de limoncello si pe Avril Lavigne sa compuna versurile “I will drink as much limoncello as I can, and I’ll do it again and again”, se prepara simplu dar cu multa rabdare fiind în principiu un macerat din coaja de lamâie, îndulcit cu zahar (rar cu miere) care infuzeaza un distilat alcoolic.
Portii: 4 litri
Timp de preparare: 3-10 saptamâni
limoncello LimoncelloIngrediente:
* 1 l alcool de 90 grade
* 1,5 l apa
* 12 lamâi
* 1 kg zahar
Preparare:
1. Alegeti cu grija lamâile. Optati pentru lamâi cu coaja subtire, uniforma, fara pete.
2. Daca nu ati cules dumneavoastra lamâile sau nu le-ati cumparat de la o sursa de încredere, e foarte probabil sa fie cerate. Îndepartati ceara: înmuiati lamâile timp de 10-15 minute în apa calduta (20 de grade); în utima apa adaugati si putin alcool.
3. Curatati coaja lamâilor. Folositi un peeler sau un cutit cu lama subtire pentru a curata coaja galbena, nu si cea alba, a lamâilor.
4. Puneti cojile de lamâie într-un borcan curat (de aproximativ 6 l), cu capac.
5. Acoperiti coaja lamâilor cu alcool (cam 500 ml).
6. Lasati lamâile la macerat între 10 si 40 de zile, într-un loc racoros.
7. Topiti zaharul în apa (1 kg de zahar în 1,5 litri de apa), la foc mic timp de 5-7 minute pâna când granulele de zahar sunt topite.
8. Adaugati siropul de zahar racit peste coaja de lamâie.
9. Adaugati restul de alcool si lasati la macerat înca 10-40 de zile.
10. Dupa ce perioada de macerare s-a terminat, strecurati limoncello si turnati-l în sticle curate.
Limoncello se consuma bine racit, ca digestiv.
Calitatea – culoarea si aroma – acestei bauturi este data de durata procesului de macerare a cojilor de lamâie. Cu cât stau mai mult la macerat cojile de lamâie, cu atât mai aromat si mai intens va fi limoncello.
Se poate pregati lichior si din coaja de portocala sau mandarina, dupa aceeasi reteta.
Puteti realiza un lichior rafinat din limoncello, foarte potrivit pentru sarbatorile de iarna. Înlocuiti romul din lichiorul de oua cu limoncello pentru un mix deosebit.
Poate te intereseaza si...
* Banana lassi
* Tort cu smântâna si rodii
* Socata
* Baclavaua
Crap cu legume la cuptor
Posted: 13 Nov 2009 07:58 AM PST
Crapul, porcul de apa al românului, cunoa?te multe feluri de a se preface în ceva bun. Dar parca niciunul nu e atât de la îndemâna ?i de la sine în?eles, dincolo de saramura de crap, ca aceasta întrunire cu legume la cuptor.
Por?ii: 4
Timp de preparare: 60 minute
Friptura de crap cu legume la cuptorIngrediente:
* 1 crap de 1.5 – 1.7 kg
* 1 ardei gras galben
* 1 ardei gras verde
* 1 ceapa mare
* 4 ro?ii
* 2 morcovi
* 2 dolvecei
* 4 linguri de pasta de tomate
* 6 ca?ei de usturoi
* 4 foi de dafin
* zeama de la 1 lamâie
* 2 linguri de ulei
* 2 cani supa de pui
* sare ?i piper
Preparare:
1. Eviscera?i ?i cura?a?i de solzi crapul. Daca este mare, cresta?i-l în 4-5 locuri pe diagonala, pe ambele par?i. Sara?i ?i pipera?i pe?tele; pune?i-l deoparte.
Nu cresta?i pe?tele foarte adânc pentru ca se va desface la cuptor.
2. Încinge?i cuptorul la 190°.
3. Spala?i ?i cura?a?i legumele: decoji?i ceapa ?i usturoiul, scoate?i cotorul ?i semin?ele ardeilor, cura?a?i morcovii.
4. Taia?i ceapa, ardeii, dovleceii ?i morcovii rondele grosu?e. Taia?i ro?iile în felii mari. Zdrobi?i usturoiul cu latul cu?itului.
5. Într-o tava încapatoare unsa cu ulei, a?eza?i pe?tele în mijloc ?i legumele de jur împrejur.
6. Baga?i 1 ca?el de usturoi ?i o foie de dafin în burta pe?telui, iar restul se presara peste legume.
7. Dizolva?i pasta de tomate în supa de pui ?i turna?i amestecul în tava.
8. Adauga?i zeama de lamâie, sare ?i piper peste legume.
9. Acoperi?i tava cu folie de aluminiu ?i baga?i-o la cuptor timp de 15 minute.
10. Dupa 15 minute, scoate?i folia de pe tava, reduce?i temperatura cuptorului la 170° ?i mai lasa?i pe?tele 20-25 minute la cuptor. Legumele trebuie sa fie bine facute, iar carnea patrunsa.
Crapul se serve?te cu legumele din tava, presarat cu verdea?a proaspata tocata. Op?ional, pute?i servi cu garnitura de cartofi nature.
Zeama de lamâie poate fi înlocuita cu 1 pahar de vin alb sec.
Aten?ie când îndeparta?i folia de pe tava. Scoate?i tava din cuptor ?i fi?i aten?i la aburii din tava.
crapculegume02 150x99 Crap cu legume la cuptor crapculegume05 150x99 Crap cu legume la cuptor crapculegume06 150x99 Crap cu legume la cuptor crapculegume11 150x99 Crap cu legume la cuptor crapculegume15 150x99 Crap cu legume la cuptor crapculegume17 150x99 Crap cu legume la cuptor crapculegume18 150x99 Crap cu legume la cuptor crapculegume26 150x99 Crap cu legume la cuptor
1. OUĂ UMPLUTE CU PASTĂ DE PEŞTE
6 ouă, 50 g unt, 1 linguriţă pastă de peşte (anchois), câteva frunze de salată verde.
Se fierb ouăle tari. După ce s-au răcit, se curăţă şi se taie în lung. Se scoate cu grijă gălbenuşul din albuş, fără ca albuşul să se rupă. Gălbenuşurile se pun într-un castron şi se adaugă untul şi o linguriţă de pastă de peşte ce se cumpără gata preparată. Se freacă totul bine până ce se obţine o pastă omogenă cu care se umplu albuşurile. Se aşază pe o farfurie şi se pun împrejur frunze de salată verde.
2. OUĂ UMPLUTE CU FICAT
6 ouă, 100 g ficat de gâscă, unt proaspăt cât o nucă, un vârf de linguriţă sare, câteva frunze de salată verde.
Se fierb ouăle tari, se curăţă şi se taie în două în lungime. Se scot gălbenuşurile, se trec prin sită şi se freacă cu ficatul de gâscă fiert. Se adaugă unt proaspăt cât o nucă, se potriveşte de sare. Cu această compoziţie bine frecată se umplu jumătăţile de ou cu vârf şi se aşază în farfurie pe un strat de salată verde tăiată ca tăiţeii.
3. OUĂ RĂSCOAPTE CU SOS PICANT
6 ouă, 2 gălbenuşuri, 1 Iinguriţă muştar, 100 g ulei, 2 castraveţi muraţi în oţet, un vârf de linguriţă sare.
Se fierb ouăle tari. Când sunt reci, se curăţă de coajă, se taie felii rotunde şi se aşază pe o farfurie unele peste altele. Separat se face un sos de muştar cu ou în felul următor: se pun într-un castron o linguriţă de muştar, gălbenuşurile crude şi un praf de sare. Se freacă cu o lingură de lemn până s-a amestecat oul cu muştarul, apoi se adaugă puţin câte puţin ulei. Când sosul este gata, se adaugă 2 — 3 castraveţi în oţet şi capetele de albuş răscoapte, toate tăiate foarte mărunt. Se potriveşte de sărat şi de acru. Este bine ca sosul să fie puţin mai sărat. Acest sos se toarnă peste feliile de ou aşezate în farfurie, iar împrejur se pun foi de salată verde şi felii de ridichi. În sos se poate adăuga şi puţin oţet.
4. OUĂ CU MAIONEZĂ
6 ouă, 2 gălbenuşuri, 1 linguriţă muştar, 100 g ulei, 1 lingură smântână, un vârf de linguriţă sare, 2 — 3 măsline sau puţină salată verde.
Se fierb ouăle tari. Când s-au răcit se curăţă de coajă şi se taie în două, în lung. Se aşază pe o farfurie cn gălbenuşul în jos şi se toarnă deasupra un strat de maioneză (v. 49) pregătită cu muştar, la care s-a adăugat o lingură bună de smântână. Peste fiecare ou se aşază o frunzuliţă de salată verde sau frunze de pătrunjel, ori bucăţele de măsline.
5. ROŞII PORTUGHEZE CU OREZ
12 roşii mijlocii, 2 ardei, 100 g orez, sare, piper, câteva frunze de salată verde. Pentru maioneză: 1 gălbenuş, 1 linguriţă muştar, 50 g ulei.
Se aleg roşii mijlocii, se taie un capac, se scobesc. Se presară sare, piper, puţin oţet şi se lasă la o parte, să se scurgă. Se fierbe în apă 100 g de orez; se scurge bine şi se amestecă cu două linguri de maioneză pregătită cu muştar şi cu doi ardei copţi, tăiaţi mărunt. Se umplu roşiile, se aşază pe farfurie, cu salată verde sau cu frunze de pătrunjel împrejur.
6. ROŞII UMPLUTE CU CARNE ŞI CIUPERCI
12 roşii mijlocii, putină carne de pasăre fiartă sau friptă, 3 — 4 ciuperci,
sare, piper, puţin oţet. Pentru maioneză: 1 gălbenuş, 1 linguriţă muştar, 50 g ulei.
Se pregătesc roşiile după cum s-a arătat mai sus. Se lasă să se scurgă după ce s-a pus sare, piper, oţet. Se taie mărunt un rest de carne de pasăre, fiert sau fript, se amestecă cu maioneză, adăugând câteva ciuperci tăiate felii şi fierte în apă cu sare. Se umplu roşiile scurse, se pune peste fiecare o felie de ciupercă şi se aşază pe farfurie cu frunze de pătrunjel verde împrejur.
7. ROŞII UMPLUTE CU PEŞTE
Aceleaşi cantităţi ca mai sus. Se înlocuieşte carnea cu bucăţele de peşte fiert.
Se pregătesc la fel ca mai sus, înlocuind carnea de pasăre cu bucăţele de peşte fiert, căruia i s-au scos oasele.
8. SALATĂ DE SCRUMBII SAU DE CHERCI, CU CARTOFI
1 scrumbie mijlocie, 600 g cartofi, 2 cepe mijlocii, 1 linguriţă oţet, 2 linguri ulei, câteva măsline.
Se curăţă scrumbia; se spală şi se lasă câteva ore în apă rece, ca să se desăreze. Se taie bucăţi. Se pregăteşte o salată de cartofi, se aşază într-o farfurie şi deasupra se pun bucăţile de scrumbie. Se pun împrejur felii de ceapă tăiată subţire şi măsline. Salata este mai gustoasă dacă se pregăteşte cu o oră, două înainte de a fi servită. La fel se pregăteşte şi din cherci.
9. SCRUMBII SARATE CU SOS DE MUŞTAR
2 scrumbii mijlocii, 1 linguriţă muştar, 50 g ulei, oţet după gust, câteva măsline sau frunze de salată verde.
Se ţine scrumbia 24 ore în apă, ca să se desăreze. Se curăţa şi se scoate şira spinării. Se taie bucăţi şi se aşază pe o farfurie. Se freacă lapţii într-un castron cu o lingură de lemn adăugând muştarul. Uleiul se pune puţin câte puţin, ca la maioneză. Se subţiază cu oţet. Se toarnă sosul peste peşte, punând împrejur măsline desărate, salată de cartofi, salată verde.
10. SCRUMBII MARINATE
2 scrumbii mijlocii, 2 cepe, 1 morcov mic, boabe de piper, boabe de muştar, 1 frunză de dafin, cîteva măsline, 5 linguri ulei, 2 îinguri oţet.
Se aleg scrumbii sărate, cu lapţi. Se ţin 24 ore în apă ca să se desăreze, schimbând apa odată sau de două ori. Se curăţă, se scoate şira spinării. Se taie bucăţi şi se aşază rânduri într-un borcan, alternând bucăţile de scrumbie cu felii de ceapă şi cu felii de morcov tăiate subţire. Se adaugă măslinele puţin fierte, boabele de piper, boabele de muştar, frunza de dafin. Peste acestea se toarnă următorul sos: se freacă bine lapţii într-un castron, se pune ulei, puţin câte puţin, şi se subţie cu oţet până se face un sos albicios. Deasupra se toarnă de un deget ulei, se leagă borcanul şi se lasă 5 — 6 zile să se marineze.
11. CIUPERCI MARINATE
500 g ciuperci, câteva boabe de piper, 1 frunză de dafin, 1 linguriţă muştar, 1/2 pahar oţet, 1 Iingură ulei, sare.
Se aleg ciuperci tinere, închise şi foarte proaspete. Se spală şi se fierb în apă cu sare 15 minute. Se aşază în borcan cu boabe de piper şi frunză de dafin, iar peste ele se toarnă oţet fiert, potrivit de sărat şi amestecat, după ce s-a răcorit, cu puţin muştar. Deasupra se pune de un deget ulei, se leagă borcanul şi se ţine la rece câteva zile, să se marineze.
12. SALATA DE ICRE IMITATE
1 1/4 ceaşcă cu apă, 4 linguri griş, 1 lingură pastă de peşte, 1/2 linguriţă boia, 100 g ulei, 1 linguriţă oţet sau zeamă de lămâie, o ceapă mijlocie.
Se pune apa la fiert într-o cratiţă mică. Când apa dă în clocot, se toarnă grişul în ploaie. Se fierbe amestecând, până ce pasta devine potrivit de consistentă. Se dă la o parte şi după ce s-a răcorit, se freacă punând pasta de peşte, boiaua pentru culoare şi ulei ca la orice salată. Se potriveşte de sărat şi de acru, se adaugă ceapă tocată şi se aşază pe o farfurie, punând câteva măsline împrejur.
13. SALATA DE CREIER
1 creier de viţel, o felie de pâine muiată în lapte, 100 g ulei, zeamă de lămâie sau oţet, sare, piper. Câteva foi de salată verde şi câteva măsline.
Se fierbe creierul (v. 292). După ce s-a răcorit, se freacă într-un castron şi se amestecă cu miezul de pâine muiat în lapte şi stors. Se freacă bine cu lingura de lemn, adăugând câte puţin ulei. Se pun lămâie, sare şi piper. După gust se poate adăuga, înainte de a servi, şi puţină ceapă tocată mărunt. Se aşază frumos pe farfurie, se pun împrejur foi de salată verde şi măsline.
14. SALATA DE PIURE DE FASOLE
300 g fasole boabe, 100 g ulei, 1 lingură zeamă de lămâie (sare de lămâie sau oţet), o ceapă mijlocie, sare.
Se fierbe fasolea uscată, se scurge şi se trece prin sită. După ce s-a răcorit se pune piureul într-un castron şi se bate bine cu o furculiţă, adăugând uleiul turnat cu încetul şi zeama de lămâie (poate fi înlocuită cu zeama de lămâie ce se găseşte în comerţ, de vânzare, în sticluţe). Se potriveşte de sărat. Când este gata, se amestecă cu ceapă tocată mărunt. Este o salată puţin costisitoare şi foarte gustoasă.
15. SALATĂ RUSEASCĂ
300 g cartofi, 1 morcov mijlociu, o mână de fasole verde, o mână de mazăre boabe, 2 ouă răscoapte, 1 linguriţă muştar, 100 g ulei, 2 linguri oţet sau lămâie, sare.
Se pun într-un castron cartofii şi morcovii fierţi, tăiaţi în cuburi mici, fasole verde şi albuş de ou răscopt, tăiate în bucăţele mici, mazăre boabe. Separat se face următorul sos: se trec prin sită gălbenuşurile răscoapte, se amestecă cu puţin muştar, se adaugă sare şi ulei, puţin câte puţin, ca la orice maioneză. Se subţiază cu lămâie sau cu oţet. Când este gata, se toarnă peste zarzavatul tăiat. Se amestecă şi se lasă la o parte un sfert de oră, pentru a se îmbiba bine cu sos. Apoi se gustă şi se potriveşte de acru şi de sărat. Se aşază pe farfurie şi se acoperă cu sos maioneză16. ZACUSCĂ DE ARDEÎ ŞI GOGOŞARI
1 kg roşii, 4 gogoşari, 4 ardei graşi, 1 morcov mijlociu, 1 ceapă, 2 — 3 căţei de usturoi, 50 g ulei, 1 lingură zahăr, sare.
Se fierb roşiile şi se trec prin sită. Între timp se coc gogoşarii şi ardeii. Se curăţă, se îndepărtează cotorul şi seminţele, şi se taie felii nu prea mărunte. Se curăţă morcovul şi se taie felii, de asemenea se taie ceapa peştişori. Morcovul şi ceapa se prăjesc uşor în ulei şi, când s-au muiat, se pun în sosul de roşii, împreună cu gogoşarii, ardeii şi usturoiul. Se adaugă zahărul şi se potriveşte gustul sărat. Această zacuscă se poăte păstra şi pe iarnă. Pentru aceasta, când este gata, se pune în borcane care se acoperă cu hârtie pergament sau cu celofan, se leagă şi se fierb o jumătate oră într-un vas cu apă.
17. ZACUSCĂ DE VINETE ŞI GOGOŞARI
500 g roşii, 2 vinete mijlocii, 4 gogoşari, 1 ceapă (facultativ), 50 g ulei, 1 lingură zahăr, sare.
Se coc vinetele şi gogoşarii. Se curăţă şi se toacă împreună pe fund (se pot toca numai vinetele, iar gogoşarii se taie felii). Se opăresc roşiile, se curăţă de pieliţă şi se taie în sferturi. Se pun vinetele, gogoşarii şi roşiile într-o cratiţă cu uleiul în care s-a rumenit ceapa (facultativ). Se pune zahărul, se potriveşte gustul sărat şi se lasă să fiarbă la foc mic până mai scade zeama, observând să nu se prindă de fund. Se poate păstra pe iarnă ca şi zacusca de ardei.
18. VINEGRETĂ
Aceleaşi cantităţi ca la salata rusească şi puţină carne.
Se face la fel ca salata rusească. Se adaugă camea rasol sau friptă, tăiată în bucăţele mici.
19. PIFTII DE PORC ŞI DE VIŢEL (RĂCITURI) 1 kg de picioare, 3 l apă, o căpăţână mică de usturoi, sare.
Piftiile se pot face din picioare şi din urechi de porc, de asemenea din picioare de viţel. Mai gustoase sunt cele amestecate.
Se pun la fiert, într-un vas cu apă rece, două picioare de porc şi două de viţel, bine spălate şi curăţite. Se lasă să fiarbă descoperite, la foc mic, şi din când în când se ia spuma. Se sărează. Sânt gata atunci când carnea se desface uşor de pe os. Se scot oasele înainte de a se răci şi se aşază carnea în farfurii. Zeama se curăţă de grăsime şi se încearcă dacă este destul de legată, punând câteva picături pe o farfurioară. Dacă acestea se întăresc bine la rece, se dă la o parte oala cu zeamă şi se lasă să se limpezească. În caz contrar se lasă pe foc, să mai dea câteva clocote. După gust, se poate adăuga în zeamă puţin usturoi pisat, înainte de a fi strecurată. Se toarnă apoi zeama peste carnea din farfurii şi se lasă să se prindă. Înainte de a fi servite se pot răsturna, ştergând fundul farfuriei cu un şervet muiat în apă fierbinte.
20. PlFTII DE PASARE (RĂCITURI)
O pasăre de aproximativ 1 kg, 2 — 3 l apă (după timpul cât trebuie să fiarbă pasărea), 2 — 3 căţei de usturoi, sare.
Se fac din curcan, gâscă, găină (cocoş), pui. Se curăţă pasărea, se taie, alegând bucăţile potrivite pentru piftii. Se pune apa să fiarbă şi când dă în clocot, se pun labele şi capul, apoi bucăţile pe rând, nu odată, pentru ca zeama să nu iasă tulbure. Se ia spuma, se adaugă puţină sare şi se lasă să fiarbă la foc mic, până sunt gata, fără să se sfărâme camea. Se scot labele şi capul, iar bucăţile de pasăre se aşază în farfurii. Se continuă la fel ca mai sus.
21. PATEU IMITAT
2 cepe mijlocii, 1 lingură untură, 2 linguri pesmet, 50 g drojdie, 1 pahar lapte, 2 ouă răscoapte, un praf de enibahar, un praf de piper, sare.
Se toacă ceapa foarte mărunt şi se rumeneşte într-o cratiţă, cu o lingură de untură. Se adaugă pesmetul şi laptele în care s-a muiat drojdia, sare, piper şi un praf de enibahar. Se amestecă totul bine pe foc, până se îngroaşă. Se pregătesc dinainte ouăle fierte, răscoapte. Se curăţă, se scot gălbenuşunle, se zdrobesc cu furculiţa şi se amestecă cu compoziţia de mai sus. Se aşază pateul pe farfurie, iar împrejur se pun albuşurile tocate mărunt.
22. CIUPERCI UMPLUTE
500 g ciuperci, 50 g ulei, 2 linguri frunze de pătrunjel tocat, un praf de piper, sare.
Se aleg ciuperci albe, frumoase şi potrivit de mari. Se spală. Se aşază ciupercile într-o cratiţă pe maşină, punând în fiecare ciupercă un praf de sare şi puţin ulei. Se acoperă şi se ţin până se moaie. Separat se toacă mărunt picioarele ciupercilor, se pun în altă cratiţă şi se înăbuşă cu puţină sare şi ulei. Când sunt bine muiate şi scăzute, se dau la o parte să se răcorească, se amestecă cu pătrunjel tocat mărunt, cu piper praf şi cu această tocătură se umplu ciupercile de asemenea răcorite. Se aşază pe farfurie şi se servesc reci.
23. CIUPERCI UMPLUTE CU BRÂNZĂ
500 g ciuperci, 50 g unt, 100 g brânză de Brăila, 1 lingură mărar sau pătrunjel verde, tocat.
Se pregătesc ciupercile ca mai sus şi se pun într-o cratiţă la foc să se moaie pe jumătate, punând în fiecare câte un praf de sare şi o bucăţică de unt. Picioarele ciupercilor se toacă şi se înăbuşă de asemenea în altă cratiţă, cu puţină sare şi unt. Se trece prin maşină sau printr-o sită rară brânza de Brăila. Se freacă bine până devine ca o pastă, se amestecă cu picioarele ciupercilor tocate şi înăbuşite şi cu pătrunjel sau mărar verde, tocat mărunt. Cu această pastă se umplu ciupercile, se presară cu parmezan ras iar deasupra fiecăreia se pune o bucăţică mică de unt proaspăt. Se aşază într-o cratiţă de pământ, se dau la cuptor, unde se ţin pînă se rumenesc frumos deasupra. Se servesc fierbinţi.
SALATE
24. SALATĂ VERDE
1 căpăţână mare de salată verde sau 2 mijlocii, 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare, piper, muştar (facultativ).
Se spală salata în mai multe ape, se curăţă de frunzele veştede şi îngălbenite, se desprind frunzele unele de altele şi se scurg bine de apă. Într-un castron se pregăteşte un sos din ulei cu lămâie sau cu oţet, sare şi un praf de piper. După gust se poate adăuga şi puţin muştar, care trebuie frecat la început cu uleiul turnat picătură cu picătură, apoi subţiat cu lămâie sau oţet. Când sosul este gata, se pune salata, se amestecă cu furculiţa şi cu lingura de salată. În acelaşi fel se pregâteşte salata de marule, de păpădie, de andive, salata creaţă etc. Salata trebuie pregătită numai cu puţin timp înainte de a fi servită, deoarece dacă stă prea mult se veştejeşte şi pierde din gust. O salată veştedă, nepregătită, se împrospătează dacă este ţinută un timp în apă rece
25. SALATĂ VERDE CU SMÂNTÂNĂ
1 căpăţână mare de salată sau 2 mijlocii, 2 linguri smântână, 1 lingură zeamă de lămâie sau oţet, sare, piper.
Se alege şi se spală salata verde ca mai sus. Se amestecă smântâna cu sare, piper şi lămâie sau oţet. Se toarnă peste salată şi se amesteca uşor împreună.
26. SALATĂ DE ANDIVE
500 g andive, 2 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare, un praf de piper (facultativ).
Se pregăteşte la fel ca salata verde. În sos se poate adăuga puţin muştar.
27. SALATĂ DE CASTRAVETI
500 g castraveti, 2 linguri ulei, 1 lingura oţet, sare, piper (facultativ).
Se curăţă castraveţii şi se taie felii foarte subţiri. Se sărează ceva mai mult decât s-ar cere după gust. Se ţin în castron o jumătate de oră, ca să lase apa. Se scurge apa, se adaugă ulei şi oţet sau lămâie, piper dupa gust, şi se amestecă.
28. SALATĂ DE VARZĂ ALBĂ
500 g varza, 3 linguri ulei, 2 linguri oţet, 1/2 linguriţă sare.
Se taie varză foarte fin şi se sărează. Se lasă să stea o jumătate de oră. Se stoarce în mâini. Se adaugă ulei şi oţet şi se amestecă.
29. SALATĂ DE VARZĂ ROŞIE
500 g varză roşie, 3 linguri ulei, 1/2 ceaşcă oţet îndoit cu apă, 1/2 linguriţă sare.
Se taie varza foarte fin. Se sărează, se amestecă, se lasă să stea puţin şi se stoarce bine. Se pune la foc sa fiarbă oţet de vin îndoit cu apă şi cu sare cât trebuie. Se toarna oţetul clocotit peste varză şi se amestecă bine câteva minute cu o lingură şi cu o furculiţă de lemn sau de os (lingurile de metal coclesc repede în oţet).
Varza astfel pregătită se poate ţine la rece, în borcane bine acoperite, câteva săptămâni. Înainte de a servi la masa, se adauga uleiul.
30. SALATĂ DE VARZĂ ROŞIE CU MERE
500 g vară roşie, 2 mere mijlocii, 1 rădăcină mică de hrean, 3 linguri de ulei, ½ ceaşcă oţet îndoit cu apă, ½ linguriţă sare.
Se taie varza foarte fin, se sărează, se amestecă şi se stoarce, apoi se opăreşte cu oţet, aşa cum s-a arătat mai sus. Se rad merele pe răzătoare şi se amestecă cu varza.
Se adaugă uleiul. Se aşează varza în salatieră, iar pe margini se presară hrean ras. Acestă salată este mult mai gustoasă decât salata pregătită numai din varză roşie.
31. SALATĂ DE SFECLĂ
500 g sfeclă, 1 rădăcină mică de hrean, 2 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare.
Sfecla pentru salată se poate pregăti fie coaptă la cuptor, fie fiartă. Pentru fiert, sfecla se spală şi se pune la foc cu apă rece, cât să o cuprindă bine. În ambele cazuri sfecla este gata când furculiţa intră uşor în ea. După ce se răceşte, se curăţă de coajă şi se taie în felii. Se sărează şi se toarnă oţet. Se poate păstra astfel în borcane bine acoperite, la rece, câteva săptămâni. Înainte de a se servi, după gust, se pot adâuga ulei şi hrean ras.
32. SALATĂ DE PRAZ
O legătură de praz, 2 linguri ulei, 1 lingură oţet, un praf de piper, sare.
Prazul se poate face salată crud sau fiert. Dacă se fierb, se pune prazul cuăţit şi tăiat în bucăţi de 5 – 6 cm, cu apă fierbinte, la foc şi se lasă să dea câteva clocote. Prazul fierbe repede, de aceea trebuie să se observe să nu se sfărâme. Se face sosul din ulei, oţet, sare şi piper, cu sau fără muştar. Şi se toarnă pest prazul scurs de apă şi răcorit. Cu acleşi sos se prepară şi salata de praz crud.
33. SALATĂ DE CARTOFI
1 kg cartofi, 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, un praf de piper, sare muştar şi ceapă (facultativ).
Se fierb cartofii cu coajă şi încă fierbinţi se curăţă şi se taie în felii subţiri. Separat se pregăteşte sosul cu ulei, oţet, sare, piper, cu sau fără muştar, şi se toarnă peste cartofii încă fierbinţi, pentru ca aceştia să se îmbibe cu sos. După gust se pot pune felii subţiri de ceapă.
34. SALATĂ DE CARTOFI CU CEAPĂ
1 kg cartofi, 4 cepe, ½ ceaşcă oţet îndoit cu apă, 1 lingură zahăr, sare. Pentru sos: 2 gălbenuşuri, 100 g ulei, 1 lingură zeamă de lămâie sau oţet, un praf de piper, sare.
Se fierb cartofii, se curăţă calzi, se taie felii şi se pun într-un carton. Se toarnă deasupra oţetul îndoit cu apă şi zahărul. Se taie cepele felii foarte subţiri, se amestecă cu cartofii, se pune sare, se acoperă şi se dă la rece.
A două zi se face o maioneză din două gălbenuşuri, cu ulei, sare, piper, zeamă de lămâie sau oţet. Se subţiază cu apă atât, cât să se poată amesteca uşor cu salata de cartofi. Se potriveşte gustul sărat şi acru. Este foarte gustoasă.
35. SALATĂ DE CARTOFI CU TARHON
1 kg cartofi, 1 gălbenuş, 1 linguriţă muştar, 1 linguriţă zahăr, 100 g ulei, 1 lingură zemă de lămâie sau oţet, sare, 1 lingură pătrunjel verde şi mărar tocat, câteva foi de tarhon.
Se fierb cartofi chifle, se curăţă şi se taie potrivit de subţiri. Se face o maioneză cu muştar, bine potrivită de sare şi oţet sau lămâie, la care se adaugă zahărul, mărar şi pătrunjel verde tocat mărunt şi puţin tarhon. Se amestecă cu cartofii, se aşează în salatieră şi împrejur se pun felii de roşii sau ardei cruzi tăiaţi mărunt.
36. SALATĂ DE FASOLE BOABE
500 g fasole boabe, 1 morcov, 1 pătrunjel, 3 cepe, 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, câteva măsline, sare.
Se fierbe fasolea (v. 435) cu un morcov, pătrunjel şi o ceapă. Când este gata, se scurge bine, se scoate zarzavatul şi, cât este încă fierbinte, se adaugă sarea şi se amestecă cu sosul de oţet şi ulei, pregătit separat. Se adaugă măsline şi felii de ceapă (după dorinţă).
37. SALATĂ DE CARTOFI ŞI FASOLE BOABE
500 g cartofi, 250 g fasole boabe, 2 cepe, 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare.
Se amestecă fasolea şi cartofii fierţi şi se pregăteşte salata ca mai sus.
38. SALATĂ DE FASOLE VERDE
1 kg fasole grasă, 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare, 2 — 3 căţei de usturoi.
Pentru salată se preferă fasolea grasă. Se curaţă, se spală şi se pune la fiert cu apă fierbinte şi puţină sare. Când este gata, se scurge foarte bine de apă şi se amestecă cu sosul de ulei, oţet şi sare. După gust se adaugă mujdei de usturoi (v. 57).
39. SALATĂ DE ŢELINĂ
500 g ţelină, un gălbenuş, 50 g ulei, 1 linguriţă muştar, 1 lingură oţet, sare.
Se curăţă ţelina şi se taie ca fideaua. Se opăreşte cu apă clocotită cu sare. Se scurge bine şi se amestecă fie cu un sos maioneză, fie cu un sos de ulei, oţet şi muştar. La fel se poate face salata cu ţelină crudă, neopărită,
40. SALATĂ DE SPANAC
1 kg spanac, un ou rascopt, 2 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare, un praf de piper.
Se alege spanacul şi se spală în mai multe ape. Se opăreşte cu apă clocotită sărată, se scurge şi se taie nu prea mărunt. Se aşază în farfuria de salată, iar deasupra se toarnă un sos făcut din ulei, oţet, sare, piper. Împrejur se pun felii de ou răscopt.
41. SALATĂ DE CIUPERCI
500 g ciuperci, 2 linguri ulei, 2 linguri oţet, sare, piper, pătrunjel verde tocat.
Se curăţă ciupercile, se spală şi se pun să fiarbă în apă cât să Ie cuprindă, cu sare şi puţin oţet. Când sunt gata, se scurg şi se taie în felii nu prea subţiri. Se face sosul din ulei, oţet, sare şi piper, ca pentru orice salată, şi se amestecă. Se adaugă pătrunjel verde, tăiat foarte fin. La fel se pregăteşte salata de ciuperci sau de urechiuşe, care se serveşte cu mujdei de usturoi şi mămăliguţă.
42. SALATĂ DE PĂTLĂGELE VINETE
3 vinete mijlocii, 150 g ulei, o lingură oţet, sare.
Pătlăgelele vinete se coc pe jăratic sau pe flacără, la gaz. Se ţin pe foc iute până încep să se moaie şi se înegreşte coaja. Cât sunt încă fierbinţi, se curăţă cu grijă de coajă, se spală bine în apă rece, ca să nu rămână nici cea mai mică fărâmitură de coajă înegrită, şi se pun pe un fund de lemn. Se apasă cu mâna ca să se scurgă apa din ele şi se toacă cu un cuţit de lemn. Se pun într-un castron, se sărează şi se bat bine cu furculiţa sau cu o lingură de lemn, punând ulei îndeajuns. Oţet şi ceapă tăiată mărunt se pun după gust. La începutul verii când vinetele sunt încă scumpe, se sporesc cu dovlecei fierţi, în părţi egale, în felul următor: se aleg dovlecei tineri, fără seminţe, se rad de coajă şi se pun la fiert în apă sărată. Când sunt gata, se pun într-o pânză să se scurgă bine de apă, cel puţin o oră. După ce s-au scurs, se toacă împreună cu vinetele şi se pregătesc ca mai sus.
43. SALATĂ DE ARDEI COPŢI
12 ardei graşi, 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare.
Se aleg ardei graşi cât mai netezi. Se coc pe maşină, cu grijă să nu se ardă. Se pun într-o cratiţă, unii peste alţii, cu sare, se acoperă şi se lasă astfel un sfert de oră. Se curăţă de pieliţă, se spală bine în apă rece ca să rămână foarte curaţi şi se scurg. Se face sosul cu ulei, oţet şi sare, se ia pe rând câte un ardei, se moaie bine în acest sos şi se aşază în farfuria de salată. De obicei se serveşte salata de vinete împreună cu cea de ardei, adăugând şi câteva felii de roşii.
44. SALATĂ DE GOGOŞARI
6 gogoşari, 2 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare.
Se aleg gogoşari mari şi nevătămaţi, se coc pe maşină şi se curăţă la fel ca ardeii. Se taie în sferturi, se îndepărtează cotorul şi seminţele, şi se aşază frumos în salatieră. Deasupra se toarnă un sos făcut din ulei, oţet şi sare.
45. SALATĂ BULGĂREASCĂ (ORIENTALĂ)
500 g cartofi, 250 g roşii, 2 ardei graşi, 1 castra-vete, 2 cepe, 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare.
Este o salată de vară care se prepară din toate zarzavaturile ce se pot mânca crude: roşii, ardei, castraveţi, ceapă, tăiate toate în felii subţiri, la care se adaugă felii de cartofi fierţi. Se face sosul şi se amestecă. Împrejur se pun frunze de salată verde, măsline sau felii de ouă răscoapte.
46. SCORDOLEA DE NUCI
250 g nuci, 1 felie de pâine, 2 — 3 căţei de usturoi, 100 g ulei, 1 Iingură oţet, sare.
Se curăţă nucile de coajă şi se pisează bine într-o piuliţă de piatră. Se adaugă o bucată de miez de pâine albă, muiat în apă şi stors, şi puţin usturoi, după gust. Se freacă bine într-un castron, punând câte puţin ulei, până se face ca o cremă untoasă. Se adaugă sare şi puţin oţet sau zeamă de lămâie.
Se serveşte cu raci fierţi, cu rasol de pasăre, salată de castraveţi, de sfeclă etc. Se poate servi şi ca sos; în acest caz se subţie cât trebuie cu puţină apă.
SOSURI RECI
47. SOS MAIONEZĂ
3 gălbenuşuri, 300 g ulei, 1 linguriţă zeamă de lămâie sau oţet, sare.
Se pun gălbenuşurile într-un castron, cu zeama de lămâie şi un praf de sare. Se freacă cu o lingură de lemn sau se bat cu telul până ce gălbenuşurile sunt bine amestecate. Apoi se adaugă uleiul picătură cu picătură. Se freacă mereu, punând din când în când şi puţină lămâie. Când maioneza începe să se îngroaşe, se poate adăuga şi câte o linguriţă de ulei odată, dar nu mai mult.
Dacă se întâmplă ca maioneza să se taie în cursul pregătirii, se pune un gălbenuş de ou în alt castron, se amestecă cu o lingură de lemn apoi, cu o linguriţă, se adaugă puţin câte puţin din maioneza care s-a tăiat, până se amestecă toată.
Una din cauzele pentru care uneori maioneza se taie este întrebuinţarea uleiului prea rece. De aceea iarna se recomandă ca uleiul să fie puţin încălzit înainte de întrebuinţare.
Dacă maioneza este reuşită, dar prea groasă, se poate subţia cu puţină apă.
48. SOS MAIONEZĂ CU SMÂNTÂNĂ
2 gălbenuşuri, 200 g ulei, 1/2 linguriţă zeamă de lămâie, 2 linguri smântână groasă, sare, piper.
Se pregăteşte sosul maioneză şi când este gata, se adaugă smântâna. Maioneza se sporeşte şi în acelaşi timp capătă un gust fin.
49. SOS MAIONEZĂ CU MUŞTAR
2 gălbenuşuri, 1 linguriţă muştar, 200 g ulei, 1l2 linguriţă zeamă de lămâie sau oţet, sare.
Se amestecă de la început muştarul cu ouăle. Se lucrează ca şi maioneza simplă. Şi la această maioneză se poate adăuga, când este gata, o lingură de smântână de fiecare gălbenuş.
50. SOS MAIONEZĂ CU TARHON
2 gălbenuşuri, 1 linguriţă muştar, 200 g ulei, 1/2 linguriţă oţet, 1 linguriţă tarhon tocat, 1 castravete mic în oţet.
Se face un sos maioneză cu muştar, ca mai sus, adăugând, dacă este necesar, ceva mai mult idei, ca să fie foarte legat. Când este gata, se adaugă câteva frunze de tarhon, precum şi un castravete în oţet, tocat mărunt.
51. SOS PICANT CU VERDEŢURI
2 gălbenuşuri, 1 linguriţă muştar, 200 g ulei, 1/2 linguriţă zeamă de lămâie sau oţet, sare, câteva frunze de haţmaţuchi (plantă asemănătoare pătrunjelului, cu gust picant), de pătrunjel şi ceapă verde.
Se face sosul maioneză ca mai sus. Se adaugă verdeaţa tăiată toată foarte fin.
52. SOS TARTAR
2 gălbenuşuri, 1 linguriţă muştar, 200 g ulei, 1/2 linguriţă oţet sau zeamă de lămâie, sare, 1 castravete mic în oţet, 1 lingură arpagic tocat, 1 lingură capere, verdeaţă (tarhon şi pătrunjel).
Se face sosul maioneză ca mai sus. Se adaugă arpagicul, castravetele în oţet, caperele şi verdeaţa, toate tăiate foarte fin.
53. SOS MAIONEZĂ ECONOMIC
2 gălbenuşuri, 200 g ulei, 1 linguriţă zeamă de lămâie, sare, piper. Pentru sosul de făină: 1 linguriţă unt, 2 linguriţe făină, 1 ceaşcă lapte îndoit cu apă, sare.
Se pregăteşte sosul maioneză şi când este gata se amestecă cu 2 — 3 linguri de sos de făină.
54. SOS DE OU
1 ou, 1 gălbenuş, 200 g ulei, 1 linguriţă zeamă de lămâie, sare, 1 castravete mic în oţet, 1 linguriţă cozi de ceapă verde tocate mărunt.
Se fierbe un ou răscopt. Se dă gălbenuşul prin sită, se pune un gălbenuş crud, sare, puţină lămâie, şi se face cu ulei un sos de maioneză. Când este gata, se pune albuşul răscopt, un castravete în oţet şi cozile de ceapă, toate tăiate foarte fin.
55. SOS DE MUŞTAR
2 linguriţe muştar, 100 g ulei, sare, puţin oţet sau zeamă de lămâie.
Se subţie muştarul cu puţin oţet de vin sau cu zeamă da lămâie şi se freacă cu uleiul turnat picătură cu picătură.
56. SOS DE MUŞTAR CU TARHON
2 linguriţe muştar, 1 linguriţă zahăr, 100 g ulei, sare, 1/2 linguriţă oţet, 2 linguriţe tarhon.
Se amestecă muştarul cu zahărul pisat şi se freacă turnând uleiul picătură cu picătură. Se potriveşte de acru şi de sărat, şi se subţiază, dacă e necesar, cu puţin oţet; la urmă se adaugă foile de tarhon tocat. Acest sos este foarte gustos. Se poate servi la rasol.
57. MUJDEI DE USTUROI
2 căpăţâni de usturoi, un praf de sare, 1/2 ceaşcă apă sau zeamă de carne.
Se curăţă usturoiul şi se striveşte cu puţină sare în piuliţa de lemn, până se face ca o alifie. Se pune în sosieră şi se toarnă deasupra zeamă de carne sau apă.
58. SOS DE USTUROI (AIOLI)
1 căpăţână de usturoi, 1/2 linguriţă boia de ardei, 1 gălbenuş, 100 g ulei, sare, 1/2 linguriţă oţet.
Se striveşte usturoiul în piuliţa de lemn sau şi mai bine într-una de piatră. Se adaugă boiaua de ardei, sare şi un gălbenuş. Se toarnă puţin câte puţin uleiul, ca la maioneză, şi zeamă de lămâie. Se freacă totul până devine ca o cremă.
SOSURI CALDE
59. SOS DE USTUROI CU FĂINĂ
1/2 lingură unt, 1 lingură făină, 1 ceaşcă zeamă de carne, 1 lingură oţet, 1 căpăţână mică de usturoi.
Se face un rântaş alb din unt şi făină. Se stinge cu zeamă de carne sau de zarzavat, sau chiar cu apă. Se adaugă oţetul, sarea şi usturoiul bine strivit în piuliţă. Se lasă să fiarbă 10 minute la foc mic. Se serveşte la rasol.
60. SOS DE MĂRAR CU SMÂNTÂNĂ
1/2 lingură unt, 1 lingură făină, 1 ceaşcă lapte, 2 linguri smântână, 1 lingură mărar tocat, sare.
Se face un rântaş alb din unt cu făină. Se stinge cu o ceaşcă de lapte sau cu zeamă de carne. Se adaugă smântâna, mărarul tocat fin şi sare. Se ţine la foc potrivit să dea câteva clocote mici. La foc mare, smântâna se taie. Se serveşte la rasol.
61. SOS DE MĂRAR CU OU
1 gălbenuş, 1/2 lingură unt, 1 lingură făină, 1 ceaşcă zeamă de carne, 1 lingură mărar tocat, 1 lingurită oţet, sare.
Se prăjeşte uşor, fără să se îngălbenească, făină în unt. Se stinge cu zeama de carne. Se pune mărarul tocat fin. Înainte de a se servi se adaugă puţin oţet de vin sau zeamă de lămâie şi se bate cu un gălbenuş.
62. SOS DE HREAN
1 gălbenuş, 1 lingură smântână, 1 lingură hrean ras, 1 linguriţă oţet, sare.
Se freacă gălbenuşul cu smântâna. Se pune hreanul ras, puţină sare şi oţet după gust. Se ţine la foc în alt vas cu apă fierbinte, fără să fiarbă, până se serveşte.
63. SOS DE ROŞII
500 g roşii, unt proaspăt cât o nucă, 1 linguriţă zahăr, sare, 1 frunză de ţelină.
Se spală câteva roşii frumoase, se rup bucăţi şi se pun să fiarbă; se trec prin sită, se adaugă sarea, zahărul, untul şi frunza de ţelină. Se lasă să mai fiarbă până se îngroaşă cât trebuie. Înainte de a se servi, se scoate frunza de ţelină.
64. SOS DE FĂINĂ
1/2 lingură unt sau ulei, 1 lingură făină, 2 ceşti zeamă de carne, câteva frunze de pătrunjel, sare.
Se face un rântaş din unt sau ulei şi făină. Se stinge cu zeama de carne. Se lasă să fiarbă la foc mic, amestecând mereu. Se adaugă frunze de pătrunjel şi dacă avem la îndemână, pieliţe şi picioare de la 4 — 5 ciuperci foarte bine spălate. Din când în când se ia cu o lingură pieliţa care se formează la suprafaţă. Trebuie să fiarbă aproape o oră. Când este gata se trece prin sită.
65. SOS DE CIUPERCI CU SMÂNTÂNĂ
250 g ciuperci, 1 lingură unt, 1 lingură făinâ, 1 ceaşcă zeamă de carne, 2 linguri smântână, câteva fire de pătrunjel, sare.
Se spală şi se taie ciupercile în felii subţiri. Se înăbuşă pe foc cu 1/2 lingură de unt. Se face un rântaş alb, din 1/2 lingură de unt şi o lingură de făină. Se stinge cu zeamă de carne. Se adaugă ciupercile înăbuşite, sare şi puţin pătrunjel tocat fin. Se lasă să fiarbă amestecând din când în când. Dacă sosul este prea gros, se mai adaugă zeamă de carne. Se ia cu o Iingură pieliţa ce se formează la suprafaţă. Se adaugă smântâna şi se lasă să dea un clocot, dar la foc mic, pentru ca să nu se taie smântâna.
66. SOS PENTEU FRIPTURI
1 lingură unt, 1 lingură făină, 1 ceaşcă zeamă de carne, 1 lingură oţet, 1 linguriţă muştar, 100 g cuiperci, unt proaspăt cât o nucă, sare.
Se prăjeşte o lingură de făină cu 1/2 lingură de unt, ţinându-se pe foc până începe să se rumenească. Se stinge cu zeama de carne, la care s-a adăugat oţetul şi o Iinguriţă de muştar. Se lasă să dea un clocot. Se înăbuşă în unt ciupercile tăiate felii, se amestecă cu sosul, adăugând şi unt proaspăt cât o nucă. Dacă nu se serveşte imediat, se ţine la cald într-un vas cu apă fierbinte.
67. SOS CALD DE MUŞTAR
2 cepe mari, 1 lingură unt, 1 linguriţă făină, 2 ceşti zeamă de carne sau apă, 1 păhărel de vin alb, 1 linguriţă muştar, 1/2 linguriţă zahăr, un praf de piper, sare.
Se taie ceapa şi se pune într-o cratiţă cu o lingură de unt. Se lasă să se moaie fără să se rumenească, se adaugă făina şi, după ce se îngălbeneşte puţin, se stinge cu zeama carne. Se adaugă un păhărel de vin alb. Se lasă să fiarbă 20 de minute şi se ia pieliţa ce se formează la suprafaţă. Înainte de a servi, se adaugă muştarul muiat cu puţină zeamă, piperul şi zahărul. Se trece prin sită. Se serveşte cald.
SUPE
68. SUPĂ DE CARNE
1,500 kg carne, 4 l apă, 2 morcovi frumoşi, 1 rădăcină pătrunjel, ½ rădăcină ţelină, 2 cepe, 1/4 varză (facultativ), sare.
Se pune la foc mic, într-o oală descoperită, carnea şi o bucată bună de os. Pentru ca supa să fie mai gustoasă, se pune cu apă rece la foc; dacă însă se urmăreşte ca rasolul să fie mai bun, se pune cu apă fierbinte. În amândouă cazurile, supa trebuie să fiarbă la foc potrivit, în clocote mici; numai astfel sucul va ieşi treptat din carne şi supa va fi mai limpede. Când începe să dea în clocote, se ia spuma cu o lingură speciala cu găuri şi se toarnă o lingură de apă rece. Aceasta face să se mai ridice un rând de spumă la suprafaţă, care este din nou luată cu lingura. Operaţia se repetă încă odată. Când supa nu mai are nici o urmă de spumă deasupra, se şterge spuma uscată de pe marginea oalei cu o cârpă umedă, dar foarte curată, şi se adaugă sare, mai puţină decât se cere, deoarece supa scade la fiert, şi se sărează. Se adaugă zarzavatul curăţat şi spălat. Varza dă supei un gust tare şi uneori displăcut. Dacă adaugă totuşi la zarzavat, şi fierbe separat un sfert de varză mijlocie şi se adaugă în supă numai când aceasta i-e aproape gata. Se pot adăuga la supă, odată cu zarzavatul, şi măruntaie de pasăre. După ce s-au pus toate acestea se acoperă oala, pentru ca supa, să nu scadă prea tare, lăsând totuşi o mică deschizătură, şi se fierbe la foc potrivit până este gata. Trebuie să fiarbă neîntrerupt cel puţin trei ore, însă numai în clocote mici. Când este gata, se strecoară şi numai atunci i se adaugă garnitura cu care dorim să o servim la masă.
69. SUPĂ DE PASĂRE
Se întrebuinţează aceleaşi zarzavaturi ca la supa de carne (v. 68).
Se pregăteşte din clapon sau din găină. Se curăţă pasărea bine, să nu aibă tuleie, şi se procedează la fel ca la supa de carne. Se serveşte cu aceleaşi garnituri sau se drege cu gălbenuş de ou şi cu puţină lămâie.
70. SUPĂ DE GRIŞ
Pentru 6 persoane: 4 linguri cu vârf de griş.
Când supa este gata, se strecoară jumătate din ea într-o oală mai mică şi când aceasta clocoteşte, se toarnă cu o mână câte puţin griş, iar cu o lingură se amestecă pentru ca să nu se facă cocoloşi. Într-un sfert de oră este gata. Se adaugă şi restul de supă. Se serveşte, după gust, cu frunze verzi de pătrunjel, tăiate fin.
71. SUPĂ CU OREZ
Pentru 6 persoane; 3 linguri cu vârf de orez.
Se alege orezul, se spală şi se pune la fiert în supa strecurată. Se amestecă din când în când cu lingura, pentru ca să nu se prindă de fund. Orezul fierbe în jumătate de oră. După gust, la masă se poate adăuga lămâie.
72. SUPĂ CU GĂLUŞTE DE GRIŞ
Găluştele: 1 Iingură unt sau untură, 1 ou, 4 linguri griş, sare.
Se freacă oul cu o lingură rasă de unt sau de untură, până se face ca o cremă. Se pune grişul câte puţin şi sare. Pasta trebuie să aibă consistenţa unei smântâni groase.
Se strecoară supa într-o cratiţă destul de mare, astfel încât găluştele să nu se atingă între ele şi să se sfărâme. Când supa clocoteşte, se ia cu o linguriţă din pasta de griş şi se dă drumul în supă. Se acoperă cratiţa şi se lasă să fiarbă ia foc mic. În douăzeci de minute sunt fierte. Când sunt gata, se iau cu lingura de spumuit, se pun în castron cu grijă să nu se sfărâme şi se strecoară deasupra supa în care au fiert, adăugând şi restul de zeamă care a fost ţinut la cald.
73. SUPĂ CU TAIŢEI
Pentru 8 persoane se face o foaie de tăiţei dintr-un ou.
Se face un aluat de tăiţei (v. 604). Se întinde cu sucitorul pe masa de aluat o foaie de grosimea unei muchii de cuţit şi se lasă puţin să se zbicească, fără să se usuce de tot. Se face sul şi se taie fin cu un cuţit ascuţit. Se resfiră uşor cu mâna şi se lasă să se usuce bine înainte de a fi întrebuinţaţi. Este bine să fie pregătiţi cu o zi mai înainte. Se pune la fiert supa într-o cratiţă şi când clocoteşte, se dă drumul tăiţeilor. Se trage cratiţa pe foc mic şi se fierb un sfert de oră.
74. SUPĂ CU PĂTRĂŢELE
Pentru 6 persoane se face o foaie de aluat dintr-un ou.
Se face un aluat de tăiţei (v. 604). Se împătureşte foaia în patru şi se taie mici pătrăţele. Se fierb la fel ca tăiţeii.
75. SUPĂ CU GOGOŞELE DE ALUAT
Pentru 6 persoane se face o foaie de aluat dintr-un ou.
Se face un aluat ca pentru tăiţei (v. 604). Se întinde foaia, se unge cu ou şi se îndoaie în două. Cu o formă mică cât un ban se taie mici rotocoale, care se rumenesc într-o cratiţă în untură multă. Se servesc cu supa la masă.
76. SUPĂ CU TURNĂŢEI
Turnăţei: 2 ouă, 2 linguri făină, sare.
Se freacă într-un castron ouăle cu făina până când aluatul se face ca o smântână. Se pune sare. Se toarnă cu încetul în supa care clocoteşte la foc. Se fierb zece minute.
77. SUPĂ CU FRECĂŢEI
Frecăţei: 1 ou, 1 lingură lapte, 150 g făină, sare.
Din ouă, făină şi o lingură de lapte, se face un aluat potrivit de tare. Se lasă puţin să se zbicească. Se dă pe răzătoarea rară. Se lasă să se usuce pe masa de aluat. Se fierb în supă ca şi tăiţeii.
78. SUPĂ CU PUF DE OU
Puful: 2 ouă, 1 Iinguriţă făină, sare.
Se freacă bine două gălbenuşuri cu o linguriţă plină de făină şi puţină sare Se bate albuşul spumă, se amestecă împreună şi se toarnă toată compoziţia deodată într-o cratiţă mare, în care s-a strecurat supa clocotită. Se acoperă, se lasă să fiarbă 10 minute. Trebuie servit imediat ce este gata, pentru ca să nu se lase.
79. SUPĂ CU GĂLUŞTE DE OREZ
Găluştele: 1/2 ceaşcă orez, 1/2 ceaşcă lapte, unt proaspăt cât o nucă, 1 ou, sare.
Se alege şi se spală orezul. Se pune la fiert cu laptele şi o bucăţică de unt proaspăt. Se sărează. Se fierbe mai mult decât orezul cu lapte obişnuit. Se ia de pe foc şi se adaugă oul. Când s-a răcit bine, se ia cu linguriţa din pastă şi se fac mici cocoloşi cu mâna, se dau prin făină şi se pun la fiert în apă clocotită, cu puţină sare. Când sunt gata, se scot cu lingura de spumuit, se scurg şi se pun în castron. Deasupra se strecoară supa.
80. SUPĂ CU GĂLUŞTE DE CARTOFI
Găluştele: 250 g cartofi, 1 ou, 1 lingură făină, 1 lingură unt proaspăt, sare, piper.
Se fierb cartofii, se curăţă de coajă şi se trec prin maşina de tocat sau prin răzătoare. Se freacă untul, se adaugă oul, făina, sare, puţin piper şi se amestecă cu cartofii. Se formează găluştele cu mâna, se dau uşor prin făină, se pun la fiert în apă clocotită; în 10 minute sunt gata. Se scurg, se pun în castron, iar deasupra se toarnă supa.
81. SUPA DE ZARZAVAT
1 morcov mijlociu, 1 rădăcină pătrunjel, 2 fire de praz, 3 cartofi mijlocii, 2 l zeamă de carne.
Morcovul, pătrunjelul şi prazul se taie fin ca tăiţeii, iar cartofii se taie puţin mai groşi. Se pun la fiert în supă strecurată. Se adaugă sare cât trebuie.
*. ALTĂ SUPA DE ZARZAVAT
1 morcov mijlociu, 1 rădăcină pătrunjel, 1 fir de praz, 1/2 ţelină, 3 cartofi, 1/2 lingură unt, 2 l zeamă de carne.
Morcovul, pătrunjelul, prazul, ţelina şi cartofii se taie ca tăiţeii. Se încinge într-o cratiţă untul, se pune tot zarzavatul, afară de cartofi, amestecând cu lingura, până se moaie, fără să se rumenească. Se toarnă deasupra apă cât să acopere zarzavatul, se lasă să dea în clocot, şi când zarzavatul este aproape fiert, se adaugă şi cartofii. Se potriveşte de sare. Când este gata, se toarnă deasupra zeama de carne şi se lasă să mai dea împreună un clocot.
82. SUPĂ CÂMPENEASCĂ
3 l apă, 1 morcov, 1 gulie, 2 fire de praz, 3 cartofi mijlocii, 1 ţelină mică, 1 lingură unt sau ulei, sare, 1 gălbenuş, 1 lingură smântână.
Morcovul, gulia şi prazul se taie ca fideaua şi se înăbuşe într-o cratiţă cu o lingură de unt sau de ulei. Se curăţă cartofii şi ţelina, se fierb şi se trec prin sită. Se pune zeama la fiert într-o oală de supă, împreună cu zarzavatul înăbuşit. Se potriveşte de sare, se lasă să fiarbă şi când supa este gata, se drege în castron cu un gălbenuş şi cu puţină smântână.
83. SUPĂ DE ZARZAVAT CU ULEI
3 l apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 3 cartofi, o mână de mazăre, o mână de fasole verde, 1 dovlecel, 1 conopidă mică, 3 roşii, 1/2 lingură ulei, 1/2 lingură făină, sare.
Se taie tot zarzavatul felii şi se fierbe într-o oală, în apă cu sare, împreună cu mazărea, fasolea verde, dovlecelul tăiat bucăţi şi câteva buchete de conopidă. Se face un rântaş din făină cu puţin ulei. Se amestecă încet cu supa, la care se mai adaugă roşiile curăţite de pieliţă şi tăiate bucăţi. Se potriveşte de sare. Se lasă sa dea câteva clocote împreună.
84. SUPĂ FRANŢUZEASCĂ CU ZARZAVAT
1 morcov, 1 pătrunjel, ½ ţelină, 1 praz, 1 ceapă, 1/2 varză mică, o mână de mazăre, 1 salată mică, 1/2 lingură unt, 1/2 linguriţă zahăr, sare, 2 l zeamă de carne.
Se taie fin ca tăiţeii tot zarzavatul. Se amestecă totul cu mâna după ce s-a adăugat un praf de sare şi zahărul pisat. Se pun într-o cratiţă cu 1/2 lingură de unt şi se înăbuşă la foc potrivit. Se amestecă cu o lingură, ca să nu se ardă, însă încet să nu se sfărâme.
Separat se fierbe varza tăiată fin. Când zarzavatul a început să se moaie, se toarnă deasupra zeama de supă, astfel încât să fie bine acoperit. Se adaugă varza fiartă şi scursă, puţină mazăre boabe verde şi câteva frunze de salată verde. Când totul este bine fiert, se adaugă restul de supă, se lasă să dea împreună un clocot şi se serveşte.
85. SUPĂ DEASĂ DE MORCOVI (CREMĂ)
3 l apă, 1/2 lingură unt topit, 500 g morcov, 1 ceapă, 4 cartofi mari, 1/2 linguriţă zahăr, sare, unt proaspăt cât o nucă.
Supa de morcovi, ca şi toate supele de zarzavat, se poate pregăti, în lipsă de zeamă de carne, cu apa în care a fiert alt zarzavat, de pildă fasole boabe sau verde, conopidă, sparanghel, mazăre etc. În cel mai rău caz, se poate face şi numai cu apă. Se taie morcovii în felii subţiri şi se înăbuşă într-o cratiţă cu untul şi cu ceapa tăiată de asemenea în felii subţiri. Când morcovul a început să se moaie, se pune sarea, zahărul, câteva frunze de pătrunjel, cartofii curăţaţi şi tăiaţi felii; se toamă atât lichid, încât să fie acoperit bine. Se lasă să fiarbă cu capac trei sferturi de oră până la o oră, la foc mic. Se trece zarzavatul prin sită, se adaugă din zeamă cât trebuie şi se lasă să mai dea câteva clocote. Se pune o bucată de unt proaspăt cât o nucă în supa luată de pe foc. Se serveşte cu bucăţele de pâine prăjită în unt.
86. SUPĂ DE CARTOFI
3 l apă, 500 g cartofi, 1 morcov, 1 pătruniel, 1 praz, 1/2 ţelină, 1 ceapă, 1 lingură unt sau ulei, 1 lingură făină, sare.
Se fierbe zarzavatul în apă cu sare. Când este complet fiert, se strecoară, iar în zeamă se fierb cartofii tăiaţi bucăţele. Se prăjeşte puţin în unt sau în ulei o ceapă tăiată mărunt, peste care se pune o lingură de făină. Se stinge cu puţină apă sau cu zeamă din supă. Se lasă să dea două, trei clocote. Se amestecă încet cu supa, ca să nu se formeze cocoloşi. Se mai lasă să fiarbă. Înainte de a servi supa, se adaugă frunze de pătrunjel tăiate fin.
87. SUPĂ DE PIURE DE CARTOFI (CREMĂ)
3 l apă, 750 g cartofi, 1 ceapă, 1 gălbenuş, 1 lingură smântână, sare.
Se fierb într-o oală cu apă cartofii curăţaţi şi tăiaţi bucăţele, cu ceapă şi sare. Se lasă să fiarbă acoperit o jumătate de oră. Se încearcă dacă sunt fierţi. Se trec prin sită cât sunt încă fierbinţi. Se subţiază cu zeama lor şi se lasă să mai dea câteva clocote. Se bate un gălbenuş cu o lingură bună de smântână. Se amestecă încet cu spuma. Se adaugă o bucăţică de unt proaspăt şi frunze de pătrunjel tăiate fin. Se serveşte cu bucăţele de pâine prăjită în unt.
88. SUPĂ DE CARTOFI CU PRAZ
3 l apă, 400 g cartofi, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1/2 ţelină, 3 fire de praz, unt proaspăt cât o nucă.
Se fierbe zarzavatul în apă cu sare. Când este fiert se strecoară, iar în zeamă se fierb cartofii tăiaţi cuburi egale şi prazul tăiat în felii subţiri. Se lasă să fiarbă până încep să se sfărâme. Înainte de a servi, se adaugă o bucăţică mică de unt proaspăt. Se serveşte cu bucăţele de pâine prăjite în unt. Se mai poate pregăti înăbuşind prazul tăiat felii cu puţin unt, înainte de a-l pune la fiert.
89. SUPĂ DE CIUPERCI
3 l apă, zarzavat de supă, 500 g ciuperci, 1 linguriţă unt, 1 lingură făină, sare, piper, 1 gălbenuş.
Se aleg ciuperci tinere, adică încă închise, şi foarte proaspete. Se spală bine, se curăţă şi se taie în felii potrivite. Ca să rămînă albe, pe măsură ce sunt curăţite, se pun într-un castron cu apă şi puţin oţet. Se scurg bine şi se înăbuşă într-o cratiţă cu 1/2 lingură de unt, sare, piper şi puţină frunză de pătrunjel tocat fin. Se prăjeşte uşor o lingură de făină în 1/2 lingură de unt şi se stinge cu apa în care a fiert zarzavatul de supă. Se adaugă ciupercile şi se lasă să mai fiarbă. Înainte de a servi, se drege cu un 1 gălbenuş.
* ALTĂ SUPĂ DE CIUPERCI
3 l apă, zarzavat de supă, 500 g ciuperci, 1 lingură unt, sare, piper, 1 lingură griş, 2 linguri smântână.
Se pregătesc ciupercile ca mai sus şi se înăbuşă într-o cratiţă cu unt, un praf de sare şi un praf de piper. Separat se fierbe zarzavat de supă şi când este gata, se strecoară; zeama se lasă să dea în clocot, apoi în ea se toarnă încet o lingură de griş. Se adaugă ciupercile şi înainte de a servi se drege cu smântână.
90. SUPĂ DEASĂ DE FASOLE BOABE (CREMĂ)
4 l apă, zarzavat de supă, 300 g fasole, 1 ceapă, unt proaspăt cât o nucă sau ulei.
Fasolea aleasă şi spălată se fierbe într-o oală cu apă; după ce dă în clocot, se scurge apa şi se toarnă altă apă fierbinte. Se adaugă un morcov tăiat în patru, o ceapă mare şi un pătrunjel cu frunze. Se lasă să fiarbă pe foc mic. Se încearcă dacă a fiert luând un bob de fasole şi strivindu-l între degete. Se scoate zarzavatul şi se trece prin sită fasolea şi ceapa, cât sunt încă fierbinţi. Se subţiază cât trebuie cu zeama lor. Se lasă să mai dea câteva clocote, amestecând mereu, ca să nu se prindă de fund. După ce se ia de pe foc, se adaugă o bucăţică de unt proaspăt sau o lingură de ulei. Se serveşte cu bucăţele de pâine prăjită în unt.
91. SUPĂ DEASĂ DE MAZĂRE VERDE (CREMĂ)
3 l apă, 500 g mazăre boabe verde, 1 salată verde, o mână de spanac, unt proaspăt cât o nucă.
Într-o oală cu apâ se fierb mazărea şi câteva frunze de spanac şi de salată, tăiate fin. Se lasă să fiarbă înăbuşit, la foc potrivit, trei sferturi de oră. Când mazărea este bine fiartă, se trece prin sită. Se subţiază cu zeama în care a fiert şi se lasă să mai dea câteva clocote, amestecând din când în când. Înainte de a servi, se adaugă o bucăţică de unt proaspăt şi o lingură sau două de mazăre verde fiartă separat.
92. SUPĂ DEASĂ DE MAZĂRE USCATĂ (CREMĂ)
4 l apă, 400 g mazăre uscată, 1 morcov mic, 1 ceapă mică, 1 felie de slănină, 1/2 lingură unt sau 1 lingură ulei, 1/2 linguriţă zahăr, sare.
Se alege, se spală şi se pune mazărea la muiat din ajun. A doua zi se schimbă apa şi se pune la foc mic cu apă rece, să se încălzească cu încetul. Se prăjesc puţin în unt sau în ulei morcovul, ceapa, pătrunjelul şi o felie de slănină fiartă, tăiate în pătrăţele mici. Toate acestea se adaugă în oala cu mazăre după ce a dat în fiert. Se sărează şi se lasă să fiarbă aproape două ore. Se trece prin sită şi se subţiază cu zeama din oală, adăugând apă, dacă este nevoie. Se pune zahărul. Se lasă să mai fiarbă, amestecând din când în când, ca să nu se prindă de fund. Când este gata, se adaugă puţin unt proaspăt sau o lingură de smântână şi, dacă avem, puţină mazăre verde conservată. Se serveşte cu bucăţele de pâine prăjită în unt.
93. SUPĂ DE MĂCRIŞ
3 l apă, 500 g măcriş, 2 cartofi, 1 lingură unt, sare, 1 gălbenuş, 2 linguri smântână.
Măcrişul trebuie să fie foarte tânăr, de aceea această supă nu este gustoasă decât foarte devreme primăvara. Se alege şi se spală bine măcrişul. Se înăbuşă într-o cratiţă cu puţin unt până când se moaie. Se trece apoi într-o oală cu apă în care a fiert zarzavat, împreună cu cartofii curăţaţi şi tăiaţi bucăţi, şi sare cât trebuie. Se lasă să fiarbă jumătate de oră. Când este aproape gata, se adaugă câteva frunze de măcriş spălate, care au fost păstrate de la început, şi se mai dă odată în clocot. Înainte de a fi servită, se drege cu un gălbenuş şi două linguri de smântână.
94. SUPĂ DE LINTE
4 l apă, 300 g linte, 1 ceapă, 2 — 3 căţei de usturoi, o crenguţă de cimbru, 1 lingură unt, untură sau ulei, 1 lingură făină.
Se alege lintea, se spală şi se pune să stea în apă de seara până a doua zi. Se pune la fiert într-o oală cu apă rece, cu ceapă tăiată mărunt, usturoi şi cimbru. Se lasă să fiarbă încet; sarea se pune numai la sfârşit când lintea este fiartă, altfel rămâne tare. Sa face un rântaş dintr-o lingură de făină cu puţin ulei sau untură, se amestecă cu supa, se potriveşte de sare şi se lasă să mai dea câteva clocote.
95. SUPĂ DEASĂ DE LINTE
* Se folosesc aceleaşi cantităţi ca la reţeta 94.
Se fierbe lintea şi când este gata se trece prin sită. În loc de rântaş de făină, se adaugă la fiert 2 — 3 cartofi.
96. SUPĂ DE ROŞII
1,500 kg roşii, 3 linguri orez, 1 gălbenuş, 2 linguri smântână, 2 l zeamă de carne sau apă, sare, 1 linguriţă zahăr.
Se pun într-o oală roşiile spălate şi tăiate bucăţi, cu puţină sare. Se acoperă şi se lasă să fiarbă înăbuşit în apa pe care o lasă singure. Când s-au muiat bine, se trec prin sită şi se subţiază cu zeamă de carne sau cu zeamă în care a fiert zarzavat. Se pune zahărul, orezul şi se lasă să fiarbă bine, se potriveşte de sare. Înainte de a fi servită, se drege supa cu un gălbenuş şi cu două linguri de smântână. Este foarte gustoasă şi rece. În acest caz, zeama de supă cu care se subţiază trebuie bine curăţată de grăsime.
Orezul poate fi înlocuit cu arpacaş muiat în apă din ajun, ca să fiarbă mai uşor.
97. SUPĂ DE ROŞII CU USTUROI
1 kg roşii, 1 ceapă, 1 lingură unt sau ulei, 1 morcov şi 1 pătrunjel, 200 g orez, 1 linguriţă zahăr, 3 căţei de usturoi, sare, 2 l zeamă de carne.
Se îngălbeneşte o ceapă tăiată mărunt în puţin unt sau ulei. Se spală roşii bine coapte, se rup în bucăţi şi se pun împreună cu ceapa într-o oală acoperită, la foc mic. Când s-au muiat, se adaugă un morcov mic şi o bucată de pătrunjel, orezul ales şi spălat, zeamă de carne sau apă în care a fiert zarzavat, sarea, zahărul şi usturoiul. Se lasă să fiarbă acoperit trei sferturi de oră, până ce orezul se face ca o cremă. Se trece totul prin sită şi se lasă să mai dea câteva clocote, amestecând ca să nu se prindă de fund.
98. SUPĂ DEASĂ DE CONOPIDĂ (CREMĂ)
3 l apă, 1 conopidă frumoasă, 1/2 lingură unt, 1 lingură făină, 1 gălbenuş, 2 linguri smântână, sare.
Se fierbe o conopidă în apă cu sare. Se rup câteva buchete din conopidă pentru garnitură şi se păstreaza în zeamă. Se încălzesc fără să se îngălbenească untul şi făina şi se sting cu 2 — 3 ceşti de apă. Se trece conopida prin sită, se amestecă cu sosul de făină, se subţiază cu zeama în care a fiert conopida şi se lasă să mai fiarbă pe foc mic. Din când în când se ia cu o lingură pieliţa pe care o formează untul ridicat la suprafaţă. Când este gata, se drege cu un gălbenuş bătut cu două linguri de smântână şi se adaugă buchetele de conopidă fiartă.
99. SUPĂ DE GULII (CREMĂ)
3 l apă, 3 gulii frumoase, 300 g cartofi, 1/2 lingură unt, 1 lingură făină, 1 gălbenuş, 2 linguri smântână,sare.
Se curăţă guliile şi cartofii, se taie bucăţi şi se pun la fiert într-o oală cu apă şi puţină sare. Se lasă să fiarbă bine. Se face un rântaş din jumătate lingură de unt, cu o lingură de făină. Se stinge cu zeama din oală şi se amestecă încet cu supa. Când legumele sunt bine fierte, se trec prin sită şi se lasă supa să mai dea câteva clocote. Se drege în castron cu o lingură de smântână şi cu un gălbenuş.
* ALTA SUPĂ DE GULII
Se curăţă câteva gulii şi câţiva cartofi. Guliile se taie în felii subţiri, iar cartofii în cuburi mici. Se pregăteşte supa la fel ca la crema de gulii, fără să se treacă prin sită. Se drege cu ou şi smântână.
100. SUPĂ DEASĂ DE DOVLEAC (CREMĂ)
4 l apă, 500 g dovleac, 1 ceapă, 2 linguri unt, 1 lingură făină, 2 linguri smântână, sare.
Se curăţă dovleacul de coajă şi de sâmburi, se taie bucăţi şi se înăbuşă cu puţin unt şi o ceapă tăiată mărunt. Se fierbe jumătate de oră la foc mic. Se face un sos alb din făină şi unt, subţiat cu puţină apă, şi se amestecă cu dovleacul trecut prin sită. Se adaugă apoi apă în care a fiert zarzavat, se pune sare şi se lasă să fiarbă la foc mic; din timp în timp se ia cu o lingură pieliţa ce se formează deasupra prin ridicarea untului la suprafaţă. Se drege cu două linguri de smântână.
101. SUPĂ DEASĂ DE LEGUME (CREMĂ)
4 l apă, 1 lingură unt, 2 cepe, 250 g roşii, 300 g cartofi, 2 căţei de usturoi, o mână de fasole fidea, unt proaspăt cât o nucă.
Se prăjeşte ceapa în unt fără să se îngălbenească. Se toarnă deasupra apă sau de preferinţă apâ în care a fiert alt zarzavat, de exemplu conopidă, fasole etc. Se pune la fiert într-o oală, se adaugă roşii frumoase şi bine coapte, cartofii curăţaţi şi tăiaţi bucăţi, sare şi usturoi. Se acoperă şi se lasă să fiarbă. Se trece prin sită şi se lasă să mai dea câteva clocote. Înainte de a servi, se adaugă fasolea verde fiartă şi tăiată în bucăţele mici, şi puţin unt proaspăt.
102. SUPĂ DE VARZĂ
3 l apă, 1 varză mijlocie, o ceaşcă orez sau arpacaş, 1 gălbenuş, 2 linguri smântână, sare.
Se taie varza mărunt, se opăreste, se scurge de apă şi se pune la fiert într-o oală, cu apă fierbinte. Se adaugă jumătate ceaşcă de arpacaş sau de orez ales şi spălat (arpacaşul se moaie în apă din ajun). Se lasă să fiarbă, se potriveşte de sare şi când este gata, se drege în castron cu un gălbenuş şi cu smântână.
103. SUPĂ DE CEAPĂ
3 l apă, 250 g ceapă, 2 linguri unt, o lingură făină, sare, 6 felii de pâine prăjită în unt, 1 lingură brânză rasă.
Se taie ceapa în felii foarte subţiri şi se pune la foc cu o lingură de unt. Nu trebuie să se îngălbenească. Când începe să se moaie, se trage cratiţa pe marginea maşinii, se adaugă făina. Se amestecă mereu şi când ceapa şi făina au luat o culoare gălbuie, se sting cu apă sau, mult mai bine, cu zeamă de carne, amestecând continuu. Se pune sare şi se lasă să fiarbă încet în sfert de oră. între timp se prăjesc feliile de pâine în unt. Deasupra supei din farfurii se pune câte o feliuţă de pâine presărată cu parmezan ras.
104. SUPĂ DEASĂ DE SPANAC (CREMĂ)
3 l apă, 500 g spanac, 1 lingură unt sau unturâ, 1 lingură făină, 1 gălbenuş, 2 linguri smântână, sare.
Se alege spanacul, se spală cu grijă şi se pune la fiert când apa clocoteşte. Separat se prăjeşte uşor făina în untură şi se stinge cu apa în care fierbe spanacul. Se toarnă rântaşul în oala cu spanac, se trece totul prin sită, se potriveşte de sare şi se lasă să mai dea câteva clocote. Când este gata, se drege în castron cu un gălbenuş şi puţină smântână.
105. SUPĂ DE SALATĂ
3 l apă, 6 salate, 1 ceapă, 1 căpăţână de usturoi, 1 lingură untură, 50 g slănină, 2 ouă, sare.
Se pune apa la foc. Când dă în clocot, se adaugă sare, o ceapă şi câţiva căţei de usturoi, toate tocate, şi câteva salate tăiate bucăţi. Separat se prăjesc în untură slănina tăiată cuburi şi câţiva căţei de usturoi tocat. Când încep să se rumenească, se pun în supă. În tigaia în care s-a prăjit slănina, se face o omletă obişnuită din două ouă, se taie în cuburi şi se pune în supă înainte de a fi servită la masă. După dorinţă se poate adăuga puţin oţet.
106. SUPĂ DE CHIMEN
3 l apă, zarzavat de supă, 1 lingură chimen, 1 lingură unt, 1 lingură făină, sare, 6 felii de pâine tăiate cuburi.
Se fierbe în apă o lingură de chimen şi zarzavat de supă. Se prăjeşte uşor o lingură de făină cu o lingură de unt şi se stinge cu zeama strecurată. Se lasă să dea câteva clocote. Se potriveşte de sare. Se serveşte cu cuburi de pâine prăjită în unt. Supa este mai gustoasă dacă se înlocuieşte apa în care se fierbe chimenul, cu zeamă de carne.
CIORBE
107. CIORBĂ ŢARĂNEASCĂ
2 l apă, 1 l borş, 1 kg carne de vacă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1/2 ţelină, 1 mână fasole ţucără, 1/4 varză mică, 2 cartofi, 2 roşii, verdeaţă (mărar, pătrunjel, leuştean), sare.
Se taie carnea de vacă în bucăţi potrivite şi se pune la fiert într-o oală cu apă. Când începe să fiarbă, se ia spuma de două trei ori. Se pune sare. Se adaugă apoi tot zarzavatul tăiat mărunt, fasolea ţucără tăiată bucăţi şi spre sfârşit varza, cartofii şi roşiile, sau o lingură de bulion de roşii. Se lasă să fiarbă cât trebuie, fără sa se sfărâme zarzavatul. Separat se fierbe 1 l borş şi se strecoară în oala în care fierbe zarzavatul. Se adaugă frunze de leuştean sau de tarhon, de pătrunjel şi de mărar. Se gustă de sare, se potriveşte de acru, se adaugă la nevoie sare de lămâie dizolvată separat, în apă. Se lasă să mai dea câteva clocote.
108. CIORBĂ RUSEASCĂ CU SMÂNTÂNĂ
Aceleaşi cantităţi ca mai sus, în plus puţină sfeclă, 1 gălbenuş. 2 linguri smântână.
Se fierbe carnea la fel ca la borşul ţârănesc. Se pune tot zarzavatul tăiat mărunt şi se adaugă şi puţină sfeclă tăiată ca fideaua. Se adaugă borşul fiert separat, verdeaţă, sare. Se bate bine în castron gălbenuşul cu două linguri de smântână. Se toarnă borşul amestecând încet. Se serveşte.
109. CIORBĂ DE VIŢEL
2 l apă, 1 l borş, pentru rest aceleaşi cantităţi ca la ciorba ţărănească.
Se fierb bucăţile de carne şi se ia spuma. Se pune morcov, şi o rădăcină de pătrunjel, puţină varză şi ceapă tăiată mărunt. Se adaugă borşul fiert separat, verdeaţă şi sare. Se drege cu gălbenuş şi smântână.
110. CIORBĂ DE MIEL
2 l apă, 1 l borş, 1 kg carne de miel, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, verdeaţă, cozi de ceapă verde, sare, 3 linguri orez, 1 gălbenuş, 2 Iinguri de smântână.
Se fierb în apă cu sare capul şi bucăţi de carne de miel. După ce dă în clocot, se ia spuma şi se adaugă: un morcov, un pătrunjel şi o ceapă mică tăiate mărunt. Când sunt fierte, se toarnă borşul fiert separat şi strecurat, şi se adaugă o frunză de pătrunjel, cozi de ceapă verde tăiate fin şi 2 — 3 linguri de orez ales şi spălat. Se lasă să fiarbă orezul, se gustă de acru şi se drege în castron cu un gălbenuş şi două linguri de smântână. În loc de orez se pot pune găluşte preparate în felul următor: se freacă o lingură de unt sau de unturâ cu un ou, bine, până se face ca o cremă. Se pune sare şi se adaugă făină până ce compoziţia devine ca o smântână groasă. Se iau cu o linguriţă şi se dă drumul găluştelor în ciorbă, când clocoteşte. Se fierb un sfert de oră.
111. CIORBĂ DE BERBEC
2 l apă, 1 l borş, 750 g carne de berbec, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1/2 varză mică, 500 g roşii, 1 ardei gras, sare.
Se taie carnea bucăţi potrivite. Se fierbe în apă, cu un morcov şi un pătrunjel. Se ia spuma, se potriveşte de sare. Când carnea este fiartă pe trei sferturi, se adaugă varza tăiată ca tăiţeii, roşiile şi un ardei gras tăiat mărunt. Odată cu ciorba se servesc ardei mici, iuţi.
112. CIORBĂ DE PASĂRE
2 l apă, 1 l borş, 1 pasăre cam de 1 kg, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, verdeaţă, sare, 3 linguri orez, 1 gălbenuş, 2 linguri smântână.
Se face la fel ca ciorba de miel.
113. CIORBĂ DE PUI TÂNĂR
1,5 l apă, 1 l borş, 1 pui mijlociu, zarzavat de supă, 3 linguri orez, verdeaţă, cozi de ceapă verde, 2 roşii, sare, 1 gălbenuş, 2 linguri smântână.
Într-o oală cu apă clocotită se pun la fiert un morcov, o rădăcină de pătrunjel şi o ceapă tăiată mărunt. Când zarzavatul începe să fiarbă, se adaugă puiul tăiat bucăţi, labele, capul, pipota şi ficatul. Se pune sare. Se ia spuma, se adaugă orezul ales şi spălat, borşul fiert separat şi strecurat, cozile de ceapă verde, mărar şi pătrunjel tăiate fin şi roşiile tăiate bucăţi şi fără seminţe. Înainte de a servi, se drege în castron cu un gălbenuş şi cu două linguri de smântână.
114. CIORBĂ DE POTROACE
1,5 l apă, 1,5 l zeamă de varză, măruntaie de gâscă, sau de curcan, zarzavat de supă, 3 linguri orez, verdeaţă.
La ciorba de potroace, borşul este înlocuit cu zeamă de varză. Se fierb aripile, picioarele, gâtul şi pipota de gâscă sau de curcan, tăiate în bucăţi potrivite. Se adaugă un morcov, un pătrunjel, un sfert de ţelina şi o ceapă tăiată mărunt, orezul ales şi spălat. Separat se fierbe zeama de varză, care se toarnă în oală când carnea şi zarzavatul fierbe. Se potriveşte de sare. Se adaugă pătrurjel şi mărar verde tăiate fin.
115. CIORBA DE BURTĂ (SCHIMBEA)
4 1 apă, 1 kg burtă, 1 picior de viţel, zarzavat de supă, 2 foi de dafin, 10 boabe piper, 2 linguri oţet, 2 gălbenuşuri, sare.
Se spală în mai multe ape şi se curăţă cu sare până rămîn albe, 1 kg de burtă şi un picior de viţel. Se pun la fiert în apă cu sare, cu un morcov, un pătrunjel şi o ceapă întreagă, foi de dafin, boabe de piper. Se lasă să fiarbă bine la foc potrivit. Se scoate burta şi după ce s-a răcorit, se taie în formă de tăiţei mai groşi, de asemenea şi carnea de pe picior. Se pun într-o oală, se strecoară zeama în care au fiert şi se lasă să mai dea câteva clocote. Se bat gălbenuşurile cu două linguri de oţet de vin sau o jumătate de lămâie şi se amestecă încet cu zeama din oală. Se serveşte fără să se mai pună pe foc.
116. CIORBĂ DE PERIŞOARE
2 l apă, 1 l borş, zarzavat de supă, verdeaţă, 3 roşii, sare, 1 gălbenuş, 2 linguri smântână. Perişoare: 500 g carne, 1 felie de pâine, 2 linguri orez, 1 ceapă, 1 ou, sare, piper.
Se pune la fiert într-o oală cu apă, un morcov, un pătrunjel, o ceapă, toate tăiate mărunt, şi osul ce rămâne de la carne, şi se lasă să fiarbă bine. Se toarnă borşul fiert separat şi strecurat, se adaugă verdeaţă tăiată fin, roşiile cărora li s-au scos sâmburii şi sare. Se lasă să dea câteva clocote. Se face o tocătură din carne, miezul de la o felie de pâine muiat şi stors bine, se adaugă orezul; ceapa tocată fin, un ou, sare, piper. Se fac perişoare mici cu mâna udă şi se pun la fiert în ciorbă. Înainte de a servi, se scoate osul din ciorbă şi se drege cu un gălbenuş bătut cu smântână